Un gind? oO

superfluu wrote:Nu pot spune decat multumesc...pentru ce ai scris...
Si daca cineva isi schimba atitudinea fata de noi din diverse motive.. e mai bine sa nu-l intrebam dece, ca defapt avem raspunsul in noi, chiar daca nu ne convine acel raspuns.Cu atat mai putin sa ii scoatem ochii.
Si asa cum ne-am bucurat cand a venit spre noi, sa stim sa ne intristam decent cand pleaca.
Asta e viata. O traim.O murim.

De acord rubin!
``Si daca cineva isi schimba atitudinea fata de noi din diverse motive``...pai motivele sunt de zeci de feluri din care unul este singurul valabil, motivul intemeiat.
Daca intrebi pe cineva `` care este motivul pt care...?``.. ce crezi ca-ti va raspunde?
``Motivul este urmatorul:.```....`` .`` asta daca persoana este una cerebrala, daca nu iti va raspunde ceva gen ; ``lasa asa, nu mai conteaza``.
Cat depsre ``Asta e viata. O traim.O murim``... suna oarecum pesimist, `traim` inseamna respiram?
Daca da, atunci viata e oarecum doar o insiruire de evenimente cu semnificatie mai mare sau mai mica, sau chiar fara uneori...
Venise vorba dimineata despre amintiri.. Ce amintiri sa avem daca viata noastra se rezuma doar la a respira?
Este doar o intrebare la care nu astept raspuns pt ca nu exista pur si simplu raspuns... cred.

Cantul frumos mereu eu ti-l ascult,
Sinceritatea ta de regula imi place mult,
Randurile ce am in fata, rasfoiesc
Si liniste in suflet simt, ma odihnesc;

Ma ierti ca uneori mi-e gandul mai rebel,
Si poate n-a trecut destul prin cerebel,
Dar tu sa stii cand ma comport asa,
Indiferent ce fac, intentia nu-i rea...

Ca bucurii, tristete ,si toate "m-au ajuns"
Si multe intrebari ce au ramas fara raspuns,
Dar stiu intotdeauna ca fi-va alta zi,
Ce-mi va aduce sincer motiv sa pot zambi.

Ti -a placut foto cu mamaligutza?
Dar sa vezi pe cea cu...tuiculitzaaa!
Facuta de omul-meu....
Mare minune ca mi l-a dat...Dumnezeu!!!!!!

Jucandu-se in casa frumos, a mea fetitza
Pe cuvertura de pe pat gasi o gargaritza.
Si impresionata, faptura-i in mana a luat,
Fiintza-aceea mica sufletul i-a induioshat...

ps: sunt lucruri, fiintze-n lume care imi daruiesc...
inima-mi este plina, ma bucur si traiesc!

Si ..gargarita, nu a fost pe pat...
Ea de afara...pe birou s-a asezat..
Acolo unde sta calculatorul care,
Ne apropie de aspra departare...


p.s Imensa bucurie mi-ati adus,
Cand casa si sufletul mi-ati atins!

Chiar daca stai la mare departare,
Eu zic c-a meritat atata asteptare,
Si peste douzeci de ani de te-as vedea,
Ai fost, esti si vei fi mereu, prietena mea,
Si daca uneori este mai deasa ceatza,
Tot impreuna am dat piept cu viatza...

ps: un "porumbel" din gura mi-a iesit,
nu vreau sa il las stingher, neinsotzit,
iti spun acum si fara sa glumesc:
Valico draga mea, iti multumesc!

Ca doua flori de câmp, frumoase
În lanul de grâu de soare legănat,
Staţi una lânga alta, luminoase
În prietenia care pe viaţă v-a legat.

Exemplu de înţelegere si loialitate
Sunteti pentru toţi cei ce vă ştiu!
Depăşiţi oricând situaţii delicate,
Prin zâmbet cald şi prin umorul viu.

Uneori gândul tău pe-al meu l-atinge,
Luceşte ca un meteor şi-apoi se stinge.
Şi tresar aşa, uşor înfiorată
Ca de-o adiere din nimic iscată.

Gandul meu de azi e inspirat,
De o discutie ce am avut pe chat,
Cu dragi prieteni, azi de dimineata,
Despre vise si real si cum e-n viata..

Parere-mi dau acum, poate gresesc,
Cu vise n-am putut sa ma hranesc,
Greu mi-a mai fost, trezita din visare,
Acesteia sa dau concret o finisare.

De-aceea eu consider ca acest virtual
Numai placere-mi da, desi nu e banal,
Dar mai sigura este ziua de maine,
Intemeiata pe realii oameni de bine.

A visa, visare,
A compensa, compensare,
Refulare, defulare
Imaginaţie şi derulare.
Uneori sunt necesare.
"Nu cauta unde nu e"
Dar unde-i, cine spune?
Cât despre virtual..e rece
Ştie bine cine-l petrece.
Nimic nu se compară
Cu viaţa aspră de afară.
Dar pot iubi la fel de ideal
Şi-n virtual ca şi-n real.

Tu omule, eşti cioplit
Din azimă şi din granit.
Cu miezul tău, m-ai hrănit,
Cu duritatea ta m-ai clintit.


Dar nu te-aş da pe-o mie
De comori,de-ar fi să fie.
Mulţumesc pentru ca exişti,
Că la cicălealea mea, rezişti.

El este mai jucaush,
Mai flexibil, spiridush,
Suntem vesnic ca-ntr-un meci,
Zic ca nu-l mai vreau in veci..

Dar el e realul meu
Ce-l pot atinge mereu,
Stiu, oriunde si oricand,
Am un umar ca sa plang...

Din cauza ta Bum,
Cu pozeleee tale,
Am fript o cazatura-n....
Si scaunu-i de JAAAALEEEEE!!!

În catrene, Valle ai atâta haz,
Că omul mai uită de necaz
Şi când s-apucă de le citeşte,
Nu se-ncruntă, ci se hlizeşte!

Bum, eu pozele ţi-am privit,
Dar nu prea m-au mulţumit,
Căci vreau să văd negreşit
Poza ta din sacul de dormit.

..Ca pozele lui Bum sunt..nika
Pe langa ce-ai sa vezi la Danul.
Ce sac de dormit rubinica?
Sa vezi acolo, cum isi infoaie pectoralul:))_

Cum sunt pectoralii lui danul?
Nu stau dragă, deloc să-ntreb,
Nu-i ştiu din poze, ci de la web.
Pentru mine desigur, e destul.

Valle îţi dai seama pe danul ce luptă
S-ajungă cu pectoralii mari şi burta suptă?
Nu am decât sa spun, cu oarece emfază:
Iubirea adevărată, precis te subţiază!

Ăsta-i riscul când pui pozele pe netlog
Între prietene să se nască un dialog,
Să te ia pe-ndelete şi la puricat
Cu cine eşti şi cum te-ai dezbrăcat

Prietene, stiu ca ai umor destul,
De catrenele noastre nu fi sătul.
Pe forum ne înţepăm, mai comentăm
Dar te preţuim şi toţi te respectăm.

Stiu rubin ce zici aici,
La catrene, ca intre chingi.
Iar daca ma intepati ca un arici,
Nu e bai, voi luati... purici

superfluu wrote:Ăsta-i riscul când pui pozele pe netlog
Între prietene să se nască un dialog,
Să te ia pe-ndelete şi la puricat
Cu cine eşti şi cum te-ai dezbrăcat

Riscul e unul asumat,
Sper ca nu v-am infierbantat,
Cu al meu umor deplasat,
Of, nici macar nu-s dezbracat

Linie, linie, punct si punct,
Linie, linie si-un rotund,
Linie , linie si-o.....burtica,
Asta-i mutra lui Ionica !

Puncte, puncte şi iar puncte,
Două furnici urc-un munte.
Virgulă, semn de mirare,
Amâdouă pe-o carare.

Înc-un semn şi o cratimă,
Amâdouă râd şi se înclină.
Paranteză, două aplecate beţe,
Sunt fericite ca-şi dau bineţe.