Radio Temptation
Would you like to react to this message? Create an account in a few clicks or log in to continue.

Blogul tuturor...

2 posters

Go down

Blogul tuturor... Empty Blogul tuturor...

Post  danul Fri Mar 25, 2011 6:16 am

Este blogul tuturor - blog comun ;)

Blogul tuturor... Images?q=tbn:ANd9GcTNLyxi8ZeklWlIseuPnu1m1yMF7unROBmSYFdJ4zmIpCO0zOPQ


Semnificatia numelui de botez


ABEL [ebraica] hebel = respiratie
ADAM [ebraica] om; [asiriana] adamu = a face; [ebraica] adam = a fi rosu; [ebraica] adamah = pamant.
ADELA [germana] adal = nobil
ADELAIDA [germana] Adalheidis: adal = nobil + heid = fel, tip.
ADELINA Varianta a numelui Adela.
ADINA [ebraica] delicat, subtire.
ADOLF [germana] Adalwolf = lup nobil
ADRIA Forma a numelui din Adriana
ADRIAN Provine din Hadrianus = din Hadria, oras din Nordul Italiei.
AGATA [greaca] agathos = bun
AGLAIA [greaca] splendoare, frumusete
AGNES [greaca] hagnos = cast
AGNETA Provine din numele Agnes.
AHMED [araba] de incredere
AIMÉE [franceza] iubit
ALAN [bretona] pietricica sau frumos
ALBERT [germana] Adalbrecht = nobilime stralucita
ALEXANDRU [greaca] Alexandros = aparatorul; alexein = apara, a veni in ajutor.
ALFONS [germana] gata de lupta
ALFRED [engleza veche] elf = spiridus + red = sfat
ALI [araba] sublim, elevat.
ALICE [franceza] Forma scurta a numelui Adelais, ce provine din Adelaida.
ALIN [romana] Varianta romaneasca a lui Alan.
ALINA [araba] nobil
AMALIA [germana] amal = munca
AMANDA [latina] amando = indragit
AMBRA [araba] chihlimbar, auriu
AMELIA Forma a numelor Amalia sau Emilia
AMZA [araba] hamuza = puternic, sigur
ANA [ebraica] channah = favoare, mila
ANABELLA Combinatie a numelor Ana si Bella.
ANAMARIA Combinatie a numelor Ana si Maria.
ANASTASIE / ANASTASIA [greaca] anastasios = inviere
ANATOL [greaca] anatole = rasarit
ANCA [romana] Forma a numelui Ana
ANDRA Forma a numelui Andreea.
ANDREI [greaca] provine din Andreas, aner = al omului
ANDROMEDA [greaca] a te gandi la un om
ANEMONA [greaca] anemos = vant
ANETA Forma a numelui Ana
ANGELA [greaca] angelos = mesager
ANITA Forma a numelui Ana.
ANTON/ANTONELA [greaca] anthos = floare
ANTIGONA [greaca] anti = impotriva + gone = nastere
AFRODITA [greaca] aparut din spuma
APOLLO/APOLONIA [greaca] apelo = putere sau apollumi = a distruge
ARETA [greaca] arete = virtute
ARIADNA [greaca] cel mai sfant: ari = cel mai, adnos = sfant
ARINA Varianta ruseasca a numeui Irina.
ARISTIDE [greaca] cel mai bun fel: aristos = cel mai bun + eidos = fel
ARCADIE [greaca]arktos = urs
ARMAND [germana] on inarmat. Varianta franceza a numelui german Herman: heri = arma + man = om
ARNOLD [germana] putere de vultur. Compus din elementele arn = vultur + wald = putere
ARPAD [maghiara] samanta
ARTHUR [celtica] art = urs + viros = om
ASTRID [norvegiana] Varianta moderna a numelui Astrith: ass = zeu + fríđr = frumos
ATANASIE [greaca] athanasios = nemuritor: a = negatie + thanatos = moarte
ATENA [greaca] ather = ascutit + aine = rugaciune
ATTILA [gotic] atta = tata
AUGUST/AUGUSTIN [latina] augere = a creste, mare, venerabil
AURA = aura (lumina distincta)
AUREL / AURELIAN [latina] aureus = aurit
AURORA [latina] zori de zi
AVRAM [ebraica] hamon = tatal celor multi
BALINT [maghiara] Varianta a numelui Valentin
BALTAZAR [feniciana] protejati-l pe rege
BAPTIST botez, [greaca] baphein = a scufunda
BARBARA [greaca] barbaros = strain
BARTHOLOMEU [ebraica] brazdat
BEATRICE Varianta numelui Beatrix
BEATRIX [latina] calator
BENEDICT [latina] binecuvantat
BERNARD [germana] bern = urs + hard = curajos, puternic
BERTA [germana] beraht = faimos, stralucit
BERTOLD [germana] inteleptul conducator; beraht = stralucit + wald = putere
BIANCA [italiana] alb
BOGDAN [slava] dar de la Dumnezeu; bog = Dumnezeu + dan = dar
BORIS Forma scurta a numelui Borislav; [turca] scurt sau lup.
BRAD [engleza] board = larg, mare
BRIAN [celta] bruaich = deal sau bri = puternic
BRIGIT [irlandeza] inalta zeita
CALISTRAT [greaca] armata frumoasa; kallos = frumos + stratos = armata
CARL/CARLA Varanta a numelui Carol
CATRINA Varianta a numelui Ecaterina
CAMELIA [latina] enorias
CARINA [greaca] mic si drag
CARMEN [spaniola] carmen = cantec
CAROL/CAROLINA [germana] om; [engleza] colind
CAZIMIR [slava] a distruge pacea; kazic = a distruge + mir = pace
CASANDRA [greaca] kekasmai = a straluci + aner = om
CASIAN/CASIANA [latina] cassus = gol
CATALIN/CATALINA Varianta a numelui Ecaterina
CECILIA [latina] caecus = orb
CELESTINA [latina] calelestis = ceresc
CELINA Varianta a numelui Selena sau prescurtare de la Marcelina
CELINE Prescurtare a numelui Marcelina
CEZAR / CEZARA / CEZARINA [latina] caesaries = pletos
CHRIS Prescurtare a numelui Cristopher sau Cristian
CRISTIAN/CRISTINA [latina] crestin
CRISTOFER [greaca] Purtandu-l pe Hristos; Christos = Heistos + pherein = a purta.
CIPRIAN [latina] din Cipru
CLARA [latina] clarus = clar, luminos
CLAUDIU [latina] claudus = schiop
CLEMENT [latina] Clemens = mila, compasiune
CLEOPATRA [greaca] Gloria tatalui; kleos = glorie + patros = al tatalui
CONSTANTIN / CONSTANTINA / CONSTANTA [latina] Constans = constant, stabil
CONSUELA [spaniola] consolare
CORA [greaca] Varianta a numelui Corina
CORINA [greaca] kore = fecioara
CORNEL / CORNELIA [latina] cornu = corn
COSMA / COSMIN / COSMINA [greaca] kosmos = ordine, decenta
DACIA / DACIANA [latina] din Dacia
DAMIAN [greaca] daman = a domestici
DAN / DANA Varianta a numelui Dan
DANIEL / DANIELA [ebraica] El a judecat, Dumnezeu este judecatorul meu
DAFNE [greaca] dafin, laur
DARIA Varianta din persana, Dârayavahush: dâraya = a poseda + vahu = bine
DAVID [ebraica] iubit, indragit
DELIA [greaca] din Delos, o insulagreceasca
DELICIA [latina] deliciae = deliciu, placere
DALILA [ebraic] delicat
DEMOSTENE [greaca] vigoarea poprului; demou = al poporului + sthenos = vigoare, putere
DENIS Vaianta a numelui Dionisie
DESDEMONA [greaca] dysdaimon = fara noroc
DESIDERIU [latina] desiderium = a dori
DESPINA [greaca] amanta, iubita
DIANA dues = divin, ceresc
DINA [greaca] puternic
DITA [ceha] dar scump
DIONISIE [greaca] Dios = al lui Dumneze + Nysa = numele unui munte
DOINA [romana] cantec romanesc
DOMINIC / DOMNICA [latina] Dominicus = al domnului
DORA Prescurtare de la Teodora
DORIN / DORINA [greaca] doros = dar; [franceza] auriu
DOROTHEA [latina] Dorotheos = darul lui Dumnezeul doron = dar + theos = Dumnezeu
DORU [romana] dor
DRAGAN Varianta a numelui Dragomir
DRAGOMIR [slava] valoros si pasnic; dorogo = valoros, de pret + mir = pace
DRAGOS Varianta a numelui Dragomir
DUMITRU [greaca] pamantul mama; de = pamant + meter = mama
ECATERINA [greaca] katharos = pur; hekateros = amandoi sau de la numele zeitei Hecate
EDGAR [engleza] ead = bogat, bine cuvantat + gar = sulita
EDITH [nordic] dar scump
EDMOND [engleza] ead = bogat, binecuvantat + mund = protector
EDUARD [engleza] ead = bogat, binecuvantat + weard = garda, aparator
ELEONORA [germana] Varianta a numelui Elena; [greaca] lumina
ELENA [greaca] helene = torta, foc sau selene = luna
ELIANA [greaca] helios = soare
ELISABETA [ebraica] Elisheba = Dumnezeu in juramantul meu
ELIZA - Varianta a numelui Elisabeta
ELLA [germana] ali = altul
ELVIRA [germana] Totul e adevarat; al = tot + wer = adevarat
EMANUEL [ebraica] Dumnezeu este cu noi
EMERIC [germana] reguli de munca
EMIL / EMILIA / EMILIAN [latina] aemulus = rival
EMMA [germana] ermen = intreg, universal
EMANOIL Varianta a numelui Emanuel
ERIC / ERICA [norvegiana] ei = vesnic + rikr = conducator
ERNEST [germana] eornost = seriozitate, onestitate
ESMERALDA [spaniola] smarald
ESTELA [franceza] stella = star
EUGEN / EUGENIA [greaca] eugenes = bine nascut; eu - bun + genes = nascut
EUFROSINA [greaca] bucurie
EUSEBIU [greaca] eusebes = pios
EVE [ebraica] chavah = a respira sau chayah = a trai
EVELINA [latina] avis - pasare
FABIAN - [latina] faba = fasole
FELIX / FELICIA [latina] de succes, norocos
FERDINAND [germana] fardi = calatorie + nand = gata, pregatit
FILIP [greaca] philos = prieten + hippos = cal
FIONA [galeza] alb
FLAVIA / FLAVIUS / FLAVIAN [latina] auriu sau blond; flavus = galben
FLORA / FLOAREA / FLORICA [latina] flos = floare
FLORENTA / FLORENTIN / FLORENTINA [latina] florens = prosper, infloritor
FLORIAN / FLORIN [latina] flos = floare
FRANCISC [latina] Franciscus = francez
FREDERIC / FREDERICA [germana] frid = pace + ric = conducator, putere
GABRIEL / GABRIELA [ebraica] Gabriyel = omul puternic al lui Dumnezeu
GÁSPÁR [maghiara] Provine de la numele rocii Jasp [persana] trezorier
GAVRIL - Varianta a numelui Gabriel
GENOVEVA [galeza] femeie din trib
GHENADIE - [greaca] gennadas = nobil, generos
GEORGE [greaca] georgos = fermier, lucrator al pamantului; ge = pamant + ergon = munca
GERALD [germana] stapanul sulitelor; ger = sulita + wald = putere
GERARD [germana] ger = sulita + hard = puternic, curajos
GERTRUDE [germana] sulita puterii; ger = sulita + ţruţ = putere
GILBERT [germana] garantie straluciuta; gisel = garantie, angajament + beraht = luminos
GILDA [germana] gild = sacrificiu
GIL [latina] caprita
GINA Varianta a numelui Georgiana; [japoneza] argintiu
GIOCONDA [latina] Jucunda = fericit
GISELLE [germana] garantie
GIULIA Varianta a numelui Iulia
GIUSEPPE - Varianta italiana a numelui Iacob
GLORIA [latina] glorie
GORAN [slava] muntean
GRATIAN [latina] gratus = gratie
GRIGORE [greaca] gregoros = atent
GRETA Varianta a numelui Margareta
GYULA [maghiara] Varianta a numelui Iuliu
GYURI [maghiara] Varianta a numelui Gheorghe
HARALD [scandinava] Varianta a numelui Harold
HAROLD [engleza] conducatorul ostii; here = armata + weald "= conducator
HARIETA - Provine de la numele Henry
HASAN [araba] bun, frumos; hasuna = a fi bun
HECTOR [greaca] echein = a poseda, a avea
HEIDI Varianta elvetiana a numelui Adelaida
HELGA [norvegiana] heilagr = prosper, de succes
HELIODOR [greaca] Heliodoros = darul Soarelui
HELMUT [germana] helm = casca + muot = minte
HENRY [germana] Heimerich = stapanul casei; heim = casa + ric = putere
HERBERT [germana] heri = armata + beraht = stralucit
HERMES [greaca] stalpi de piatra
HILDEGARD [germana] hild = lupta + gard = incercuire
HORATIU [latina] hora = ora
HORTENSIA [latina] hortus = gradina
HUSSEIN - Varianta a numelui Hassan
IACOB [ebraica] Ya'aqob - inlocuitor
IANCU [romana] Varianta a numelui Ion
IBOLYA [maghiara] violeta
IDA [germana] id = munca, lucru
IGNATIU [latina] ignis - foc
ILDIKÓ [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Hilda. [germana] hild = lupta
ILEANA [romana] Varianta a numelui Elena
ILIE / ILINCA [ebraica] Eliyahu = Dumnezeul meu este Yahweh
ILONA [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Elena
IMRE [maghiara] Varianta magjiara a numelui Emeric
INGRID [norvegiana] Ing este frumoasa (Ing era numele unei zeitati nordice)
INOCENTIU - [latina] innocens = nevinovat
IOACHIM [ebraica] stabilit de Dumnezeu
IOLANDA [franceza] Violante = violet
ION /IOAN / IOANA [ebraica] Yochanan = Dumnezeu este milos
IOSIF [ebraica] Cel care va adauga
IRIMIA - [ebraica] Yirmeyahu = Dumnezeu s-a ridicat
IRINA [greaca] eirene = pace
IRIS [greaca] curcubeu
ISAC [ebraica] Yitschaq = cel care rade
ISABELA [ebraica] fiica lui Baal. varianta a numelui Elisabeta
ISOLDA [galeza] frumos
IUDITH [ebraica] Yehudit = femeie din Iudeea
IULIA / IULIU / IULIAN / IULIANA / JULIETA [greaca] oulos = barbos
IUSTIN / IUSTINA [latina] just, drept
IVAN - Varianta slava a numelui Ion
LADISLAU - Varianta a numelui Valdislav
LALA [slava] lalea
LARISA [greaca] lerisai = cetate, citadela
LÁSZLÓ [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Vladislav
LAURA /LAURENTIU [latina] Laurus = lauri
LENA - Varianta a numelui Elena
LEO [latina] leu
LEON [greaca] leu
LEONARD [germana] leu curajos; leon = leu + hard = curajos
LEONIDA [greaca] leon = leu
LEONTIN / LEONTINA [latina] Varianta a numelui Leo
LEOPOLD [germana] liut "= popor + bald = oindraznet
LETITIA [latina] bucurie, fericire
LIDIA [greaca] din Lidia, o regiune din Asia Mica
LILIANA [latina] lilium = crin
LINDA [spaniola] frumoasa
LISA - Varianta a numelui Elisabeta
LIVIA [latina] liveo = a invidia sau lividus = invidios
LOLITA [spaniola] varianta a numelui Lola
LORENA -Varianta a numelui Laura
LUBOMIR [slava] lub = dragoste + mir = pace
LUCA [greaca] Loukas = din Lucania, o regiune din Italia
LUCIA / LUCIAN [latina] lux = lumina
LUDMILA [slava] in favoarea poporului; lud = popor + mil = mila, favoare
LUDOVIC [germana] Hludwig = luptator de seama; hlud = faima + wig - luptator
LUMINITA [romana] lumina
MACARIE [greaca] makaros = binecuvantat
MADALINA Varianta a nume;lui Magdalena
MAGDA Varianta a numelui Magdalena
MAGDALENA Din Magdala (un sat din Galileea)
MAHOMED [araba] hamida = a lauda
MAIA [latina] mare
MANOLE Varianta a numelui Emanuel
MANUEL / MANUELA Varianta a numelui Emanuel
MARA [ebraica] amar; [maghiara] Varianta numelui Maria
MARC [latinsa] Mars = zeul Marte
MARCEL Varianta a numelui Marc
MARGARETA [greaca] margaritar, perla
MARGO / MARGOT Varianta a nuelui Margareta
MARIA / MARICA / MARITZA [ebraica] mare de amaraciune, [egipteana] iubit
MARIANA / MARIAN Combinatie intre Maria si Ana
MARILENA Combinatie intre Maria si Elena
MARIN [latina] marinus = al marii
MARIUS [latina] Mars = zeul Marte
MARLENE Combinatie intre Maria si Magdalena
MARTA [ebraica] stapana casei, doamna
MARTIN [latina] Mars = zeul Marte
MATEI [ebraica] Mattithyahu = dar de la Dumnezeu
MATILDA [germana] maht = pitere + hild = lupta
MAURA [galeza] mór = mare; [latina] brunet
MAX Prescurtare de la Maximilian
MAXIMILIAN [latina] maximus = cel mai mare
MEDEEA [greaca] a pondera sau istet
MELANIA [greaca] melaina = negru, intunecat
MELISA [greaca] albina
MERCEDES [spaniola] compasiune, mila
MICA Prescurtare de la Mihaela
MIHAI / MIHAIL / MIHAELA [ebraica] Miyka'el = Cine este ca dumnezeu?
MILENA [slava] mil = mila
MIMI Prescurtare de la Maria
MINERVA [latina] inteligenta
MIRA [sanscrita] prosper; [latina] myrra = mir
MIRABELA [latina] mirabilis = minunat
MIRANDA [latina] mirandus = minunat, admirabil
MIRCEA [slav] mir = pace
MIRELA [provensala] mirar = a admira
MIRIAM [ebraica] varianta a numelui Maria
MIROSLAV [slav] mir = pace + slav = slava, glorie
MITICA Varianta a numelui Dumitru
MONA / MONICA [latina] moneo = sfatuitor
MOISE [egipteana] mes = fiu
MUSTAFA [araba] alesul
NADIA - Varianta a numelui rusesc Nadejda = speranta; [araba] primul
NADINE - Varianta a numelui Nadia
NANA [japoneza] mar
NAOMI [ebraica] No'omi = neplacut
NAPOLEON [germana] Nibelungen = copiii cetii
NARCIS / NARCISA [greaca] narke = somn, amortit
NASTASIA - Varianta a numelui Anastasia
NATALIA [latina] Natalia = Ziua de Craciun
NAZARIE [latin] Nazarius, = din Nazareth
NICOLAE [greaca] victoria poporului: nike = victorie + laos = popor
NICODIM [greaca] victoria poporului nike = victorie + demos = popor
NIKITA [latina] Aniketos = invincibil
NONA [latina] al noualea
NORA - Varianta a numelui Eleonora
OANA - Varianta a numelui Ioana
OCTAVIAN [latina] al optulea
ODETTE [germana] od = noroc, avere
OFELIA [greaca] ophelos = ajutor
OLEG / OLGA [norvegiana] heilagr - prosper. Varianta ruseasca a numelui Helga
OLIMPIA [greaca] Olympus = muntele zeilor
OLIVER / OLIVIA [germana] Alfihar = armata de spiridusi; [latina] oliva = maslin
ORESTE [greaca] orestais = muntean
ORLANDO - Varianta a nunelui Roland
OSCAR [galeza] os = cerb + cara = iubit lover; [engleza veche] os = bun + gar = sulita
OTTO [germana] od = noroc, avere
OVIDIU [latina] ovis = oaie
PAMELA [greaca] o dulceata; pan = tot + meli = miere
PARTENIE [greaca] parthenos = fecioara
PASCAL [latina] Pascha = Paste
PATRICIA / PATRICIU / PATRICK [latina] Patricius = nobil, aristocrat
PAUL [latina] paulus = mic, umil
PAVEL - Varianta slava a numelui Paul
PEPE - Prescurtare spaniola a numelui Iosif
PETRU / PETRONELA [greaca] petros = piatra
POLIXENIA [greaca] polloi = multi + xenoi = straini
RADA [slav] rad = fericit
RADOMIL [slav] rad = fericit + mil = mila
RADOSLAV [slav] rad = fericit + slav = slava, glorie
RADU [slav] rad = fericit
RAISA [greaca] rhaion = mai relaxat; [idis] = trandafir
RAMON / RAMONA - Varianta catalana a nunelui Raymond
RANDOLF [germana] rand = muchie + wulf = lup
RAFAEL [ebraica] Repha'el = Dumnezeu a vindecat
RAUL - Varoianta spanioala a numelui Randolf
RAYMOND [germana] Reginmund: ragin = sfat + mund = protector
RAZVAN - Varanta a numelui Radovan. Nume adus din India de catre tigani, insemnand "aducator devesti bune"
RADOVAN [slav] rad = fericit
RENATA [latina] renascut
RENÉ - Varianta franceza a numelui Renata
REYNOLD [germana] Reginold; ragin = sfat + wald "= putere
RICHARD [germana] ric = putere + hard = curajos
ROBERT [germana] hrod = faima + beraht = stralucitor
ROBIN - Varianta a numelui Robert
RODICA [slav] rod = fertil, rodnic
ROGER [germana] hrod = faima + ger = sulita
ROLAND [germana] hrod = faima + land = pamant
ROMEO [latina] trecator prin Roma
ROSA [latina] trandafir
ROSALIA [latina] trandafir
ROSALINDA [germana] hros = cal + linde = bland; [latina] trandafir frumos
ROXANA [persana] zori de zi
RUDOLF [germania] hrod = faima + wulf = lup
RUPERT - Varianta a numelui Robert
RUXANDRA - Varianta a numelui Roxana
SABINA [latina] sabina, locuitoare a unei regiuni centrale din Italia
SABRINA [galeza] Severn - rau din tara Galilor
SALOMEA [ebraica] shalom = pace
SAMANTA - Varianta a nunelui Samuel; [ebraica] ascultator
SAMSON [ebraica] Shimshon = soare
SAMUEL [ebraica] Shemu'el = numele lui Dumnzeu sau "Dumnezeu a auzit"
SANDA / SANDRA / SANDU / SASHA - Prescurtare de la Alexandra/Alexandru
SAUL [ebraica] Sha'ul = cerut, solicitat
SEBASTIAN [latina] din Sebastia, un oras din Asia Mica; [greaca] sebastos = venerabil
SELENA [greaca] Luna
SEPTIMIU [latina] al saptelea
SERAFINA [ebraica] seraphim - de foc
SERENA [latina] senin, linistit
SERGIU [latin ] servitor
SEVER / SEVERIN [latina] dur, autoritar
SIDONIA [latina] din Sidon, un oras fenician
SIGISMUND / SIGMUND [germana] sige = victorie mund = protector
SILVESTRU [latina] padurean
SILVIA [ltina] silva = lemn, padure
SIMION / SIMON / SIMONA [ebraica] Shim'on = a asculta
SOFIA [greaca] intelepciune
SOLOMON [ebraica] shalom = pace
SONIA - Varianta a numelui Sofia
SOFRONIE [greaca] sophron = auto-control
SORIN / SORINA [romana] soare. Nume tipic romanesc
SOREL [germana] acru
SPIRIDON [latina] spiritus = spirit
STAMATE [greaca] stamato = a opri, stop
STAN / STANISLAV [slav] stan = guvernare, putere + slav = slava
STEFAN / STEFANIA [greaca] stephanos = coroana
STELA [romana] stea
STELIAN [greaca] stylos = stalp
SUZANA [ebraica] shushan = crin, trandafir
SVETLANA [slav] svet = lumina
TAMARA [ebraica] date din palma
TEMISTOCLE [greaca themistokles = gloria legii: themistos = al legii + kleos = putere, glorie
TEODOR / TEODORA [greaca] Theodoros = dar de la Dumnezeu : theos = zeu + doron = dar
TEOFIL [greaca] prieten al lui Dumnezeu; theos = Dumnezeu + philos = prieten
TEREZA [greaca] theros = vara sau therizein = a strange roadele
TEODOSIE [greaca] theos = zeu + dosis = daruit
TIBERIU / TIBOR [latina] de la Tibru, raul ce trece prin Roma
TIMOTEI [greaca] timan = a onora + theos = Dumnezeu
TITUS [latina] titulus = titlu de onoare
TITZIAN / TITZIANA - Varianta a numelui Titus
TOMA [ebraica] Te'oma = geaman
TRISTAN [celtic] Drystan: drest = rascoala, tumult; [latina] tristus = trist
TUDOR [celtic] Teutorigos = conducatorul poporului
VADIM Varianta a numelui Vladimir
VALENTINA / VALENTIN [latina] valens = puternic, viguros
VALERIA / VALERIU / VALERIAN [latina] valere = a fi puternic
VALTER [germana] wald = conducator + heri = armata
VANDA [slav] calatorie
VARVARA Varianta a numelui Barbara
VASILE [greaca] basileus = rege
VERA [rusa] credinta [ latina] verus = adevar
VERONA Numele unui oras din Italiua
VERONICA [greaca] Pherenike = a aduce victoria: pherein = a aduce + nike = victorie
VESPASIAN [latina] vesper = vest sau seara vespa = viespe
VICTOR [latina] victorie
VINCENT [latina] vincere = a cuceri
VIOLA / VIOLETA [latina] violet
VIOREL / VIORICA [romana] de la numele florii viorea
VIRGIL Nume roman de familie
VIRGINIA [latina] virgo = virgina, fecioara
VITALIE [latina] vitalis = vtal, al vietii
VIVIANA [latina] vivus = viu
VLAD [slav] volod = putere
VLADIMIR [slava] volod = a conduce, putere + mer = mare, faima sau mir = pace
XENIA [greaca] ospitalitate
WILHELM / WILLIAM [germana] wil = vointa, dorinta + helm = protectie
WOLFGANG [germana] wulf = lup + gang = cale
YURI Varianta ruseasca a numelui George
YVONNE [germaic] arc
ZAHARIA [ebraica] Zekaryah = Dumnezeu isi aminteste
ZENOVIA [greaca] Viata lu Dumnezeu: Zeno = dumnezeu + bios = viata
ZINAIDA [greaca] Zenais = derivat diun Zeus = Dumnezeu
ZOE [greaca] viata
ZOLTÁN [greaca] provine din zoe = viata; [turca] sultan



danul
danul

Posts : 200
Join date : 2011-01-12
Age : 63
Location : Brasov

Back to top Go down

Blogul tuturor... Empty 1 aprilie

Post  Darielutza Fri Apr 01, 2011 1:42 am

Ziua de 1 aprilie starneste zambete si rasete, aduce voie buna si chicoteli in toata regula, testeaza rabdarea si ingeniozitatea unei persoane, aduce scurte momente de stanjeneala. Poate ca nu a fost declarata in mod oficial zi de sarbatoare, insa este cu siguranta ziua de 1 Aprilie este o zi memorabilia, celebrata in mai multe tari ale lumii ca Zi a Pacalelii. Te-ai intrebat insa cum si unde s-a dat startul pacalelilor? Cum au inceput oamenii sa pacaleasca si sa se lase pacaliti? Care este de fapt istoria lui 1 aprilie?


1 Aprilie, zi a pacalelilor: Istorie si origine

Nu se cunosc cu exactitate originile zilei de 1 aprilie, insa presupunerile si teoriile au luat forme variate. Mai intai de toate, Ziua Pacalelilor este asociata cu sosirea tarzie a primaverii la inceputul lui aprilie. Insasi natura joaca feste oamenilor, “pacalind” semintia umana cu schimbari bruste si capricioase ale vremii. Cu toate acestea, obiceiul de a pacali dateaza din perioada romanilor, fiind inclus in cadrul serbarilor Hilaria pe care romanii le organizau pe 25 martie. Razand si glumind, romanii celebrau echinoctiul de primavara si instalarea primaveriii, dar si revenirea la viata a lui Attis, zeu al vegetatiei si al naturii.


O istorie a Zilei Pacalelilor. Traditii si superstitii de 1 Aprilie!

Poate ca intr-un mod neoficial, insa urmatoarea teorie a fost acceptata in unanimitate: traditia zilei de 1 Aprilie ca zi in care oamenii se tin de farse si pacaleli a inceput in Franta secolului XVI. Conform vechiului calendar iulian, Anul Nou era sarbatorit pe durata a 8 zile, incepand cu 25 martie si culminand cu ziua de 1 aprilie. Anul Nou nu putea fi sarbatorit altfel decat prin muzica, dans, petreceri si multa voie buna. In timpul domniei regelui Charles IX are loc insa reforma calendarului, iar vechiul calendar este inlocuit de calendarul Gregorian. Pentru prima oara, in 1582, Anul Nou nu mai este sarbatorit la 1 aprilie, ci la 1 ianuarie. Pana la 1752, Marea Britanie a refuzat sa accepte noul calendar. Aici, ca in Scotia, pacalelile de 1 Aprilie au inceput sa capete teren devenind traditie odata cu adoptarea noului calendar.

Conform unei alte teorii speculative, Ziua Pacalelilor ar avea de fapt legatura cu festivalul hindus Holi, festival ce are loc la finele lui martie si reaminteste anual de victoria asupra raului. In zilele de sarbatoare ale festivalului, s-a pastrat obiceiul de a aprinde un foc mare, purificator. In cea de a doua zi a festivalului, oamenii obisnuiesc sa arunce cu apa si pudra colorata unii in altii. Evreii atribuie o origine biblica acestei zile: Noe a eliberat perechile de porumbei in prima zi a lunii ce corespundea lui aprilie.

De prin lume adunate: Superstitii, traditii si obiceiuri de 1 Aprilie

Conform traditiei, pacalelile trebuie facute pana in ora 12, cele savarsite dupa ora 12 atragand ghinionul asupra faptasului. De asemenea, “victima” pacalelilor trebuie sa manifeste toleranta fata de cel care il pacaleste si sa primeasca farsa cu amuzament sau afisand un zambet pe buze. De asemenea, nu are voie sa se supere daca nu vrea sa fie pacalit tot anul. Se crede ca cel care nu raspunde pozitiv pacalelior atrage ghinionul si nesansa de partea sa pe tot parcursul anului.

Casatoriile efectuate in ziua de 1 aprilie nu sunt considerate nici ele a fi de bun augur, prevestind o viata conjugala in care mirele se va afla sub papucul miresei. In Iran, oamenii isi fac unii altora farse nu de 1 aprilie, ci in ziua de 3 aprilie. 3 aprilie este a 13-a zi a calendarului Persan si se numeste “Sizdah bedar”. Conform traditiei iraniei, oamenii trebuie sa iasa din casa in ziua de 3 aprilie protejandu-se astfel de ghinionul numarului 13.

Nu toate superstitiile legate de ziua de 1 aprilie sunt insa de factura negativa. Daca persoanele de sex masculin sunt “pacalite” de o persoana de sex feminin agreabila, ar face bine sa il considere ca pe un semn favorabil din partea destinului. Se crede ca soarta le-a rezervat celor doi fie o casatorie, fie o relatie frumoasa. Mai mult, copiii nascuti de 1 aprilie sunt considerati ca fiind norocosi in general. Norocul nu este insa de partea lor si in ceea ce priveste jocurile de noroc, domeniu pe care ar trebui sa-l evite… Ziua de 1 Aprilie este orice, insa numai o zi a supararii nu. In spatele acestor farse, glume si pacaleli exista un principiu de baza: farsele nu trebuie sa lezeze pe nimeni. Ele trebuie “gustate” cu voie buna si zambete de ambele parti: atat a farsorului cat si a celui pacalit.

Da, poti sa fii considerat ca fiind cel “pacalit” chiar daca ai fost cel care a facut farsa. Se intampla acest lucru in Marea Britanie, Australia sau Noua Zeelanda. Cand? Cand farsa pe care ai facut-o a avut loc dupa miezul noptii… De asemenea, in Marea Britania, cel care cada prada unei farse de 1 aprilie este numit “cuc”.

In Belgia, conform traditiei, copiii isi inchid parintii sau profesorii pe dinafara, permitandu-le sa intre in incapere doar daca promit sa aduca dulciuri in seara respectiva sau in ziua urmatoare.

Pe meleagurile franceze, de 1 Aprilie exista traditia lui “poisson d’avril” (pestele lui aprilie), acest obicei fiind popular mai ales printre copii. Acestia incearca sa lipeasca pe spatele “victimelor”, fara a fi observat de persoanele in cauza, o foaie de hartie pe care este desenat un peste.

Darielutza
Darielutza

Posts : 430
Join date : 2011-01-20
Age : 57
Location : Bucuresti

Back to top Go down

Blogul tuturor... Empty Eminescu nu a murit nebun

Post  danul Wed Apr 06, 2011 7:25 pm

Eminescu nu a murit nebun



A fost un poet romantic care a sfarsit nebun? Un martir ? Un sfant ucis prin conspiratie ? Un proto-legionar ? Un persecutat politic ? Cine sunt cei care ii prigonesc scrierile si azi, la mai mult de o suta de ani de la moarte ?Profetiile lui supara ? Pe cine si de ce?
Eminescu n-a avut sifilis si n-a fost alcoolic. Demonstrat deci faptic, fara nici o indoiala, poetul nostru a suferit de o psihoza endogena, maniaco-depresiva, fara substrat organic, ea nu i-a alterat capacitatea intelectuala si creatoare, in viata lui n-a existat zisa "mare intunecime", inventia eminoscologilor interbelici, cu precadere. Sfarsitul i-a fost provocat de sincopa cardiaca survenita in urma tratementului cu injectii de mercur, administrate in sanatoriul doctorului Sutu din Bucuresti in cursul ultimei internari din Februarie-Iunie 1889.
Verticalitatea fara fisura a constiintei sale gazetaresti i-a atras indezirabilitatea. Fortele antiromanesti din afara si dinlauntrul tarii il discrediteaza in ochii opiniei publice si il extermina, lent, in detentie.
O versiune incitanta si, totodata, amanuntit argumentata, asupra cauzelor si desfasurarii progresive a degradarii organice pe care a suferit-o Mihai Eminescu, este formulata de Nicolae Georgescu si Calin L. Cernaianu, in lucrarile: Moartea antuma a lui Eminescu, Editura Cartier, Chisinau, 2002 si, respectiv, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, Editura Semnele Timpului, Tamasi, 2000.
Ei opineaza ca, M. Eminescu, devenit, prin natura imposibil de pervertit a constiintei lui gazetaresti, profund incomod tuturor centrelor antiromanesti de putere care-si exercitau, din plin, in epoca, influenta asupra tarii , a fost distrus, in mod sistematic, de catre agenti ai acestora intre care, si nota bene, jucand roluri-cheie, se numarau personalitati de prima marime ale vietii noastre publice. Strategia de lichidare ce i-a fost aplicata este structurata pe doua etape, astfel: mai intai, pentru a-l discredita in ochii opiniei publice si a i se retrage, fara a provoca acesteia suspiciuni, dreptul de a-si exprima convingerile in tipografie, i-a fost inscenata nebunia, cu efectul corelativ al decaderii sale din drepturile civile; apoi, in perioada internarii lui abuzive in diverse sanatorii de boli psihice, a fost supus, in mod deliberat, unei barbare si continue proceduri de distrugere biologica, concretizata, in principal, prin administrarea de substante chimice nocive, inclusiv mercur sub forma de injectii1003.,
Totodata, eficacitatea derularii respectivei actiuni eliminatorii era potentata prin mediatizarea intensa, pe tot parcursul ei, a diagnosticului, masluit (inventat, la comanda, chiar de catre somitati medicale), de sifilis.

Asta avea un dublu rol, si anume:

a) sa adauge dezinteresului constiintei publice fata de persoana lui Mihai Eminescu (provocat prin pedalarea obsedanta a mass-mediei pe eticheta de nebun de asemenea, diametral opusa realitatii) oprobiul moral al intregii societati (manipulatorii fiind fin-cunoscatori si, in acelasi timp, perfid-speculatori ai psihologiei si mentalitatilor omenesti);

b) sa sporeasca credibilitatea diagnosticului de nebunie in stiinta medicala existand o teza potrivit careia sifilisul produce leziuni pe creier, perturband, astfel, grav, totalitatea functiilor cerebrale, adica inclusiv gandirea.

PS: cateva poezii ne vor lamurii ca Eminescu nu a murit nebun.

Floare-albastra - Mihai Eminescu

- Iar te-ai cufundat în stele
Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vietii mele.

În zadar rauri în soare
Gramadesti-n a ta gândire
Si câmpiile asire
Si întunecata mare;

Piramidele-nvechite
Urca-n cer vârful lor mare -
Nu cata în departare
Fericirea ta, iubite!

Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi parul.
Ah! ea spuse adevarul;
Eu am râs, n-am zis nimica.

- Hai în codrul cu verdeata,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca sta sa se pravale
În prapastia mareata.

Acolo-n ochi de padure,
Lânga balta cea senina
Si sub trestia cea lina
Vom sedea în foi de mure.

Si mi-i spune-atunci povesti
Si minciuni cu-a ta gurita,
Eu pe-un fir de romanita
Voi cerca de ma iubesti.

Si de-a soarelui caldura
Voi fi rosie ca marul,
Mi-oi desface de-aur parul,
Sa-ti astup cu dânsul gura.

De mi-i da o sarutare,
Nime-n lume n-a s-o stie,
Caci va fi sub palarie -
S-apoi cine treaba are!

Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vara,
Mi-i tinea de subsuoara,
Te-oi tinea de dupa gât.

Pe carare-n bolti de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sarutari pe cale,
Dulci ca florile ascunse.

Si sosind l-al portii prag,
Vom vorbi-n întunecime:
Grija noastra n-aib-o nime,
Cui ce-i pasa ca-mi esti drag?

Înc-o gura - si dispare...
Ca un stâlp eu stam în luna!
Ce frumoasa, ce nebuna
E albastra-mi, dulce floare!

Si te-ai dus, dulce minune,
S-a murit iubirea noastra -
Floare-albastra! floare-albastra!...
Totusi este trist în lume!

Iar când voi fi pamânt - Mihai Eminescu

Iar când voi fi pamânt,
În linistea serii,
Sapati-mi un mormânt
La marginea marii.

Nu voi sicriu bogat,
Podoabe si flamuri,
Ci-mi împletiti un pat
Din vestede ramuri.

Sa-mi fie somnul lin
Si codrul aproape,
Sa am un cer senin
Pe-adâncile ape.

S-aud cum blânde cad
Izvoarele-ntruna,
Pe vârfuri lungi de brad
Alunece luna.

S-aud pe valuri vânt,
Din munte talanga,
Deasupra-mi teiul sfânt
Sa-si scuture creanga.

Si cum n-oi suferi
De-atuncea-nainte,
Cu flori m-or troieni
Aduceri aminte.

Si cum va înceta
Al inimii zbucium,
Ce dulce-mi va suna
Cântarea de bucium!

Vor arde-n preajma mea
Luminile-n dealuri,
Izbind s-or framânta
Eternele valuri

Si nime-n urma mea
Nu-mi plânga la crestet,
Ci codrul vânt sa dea
Frunzisului vested.

Luceferii de foc
Privi-vor din cetini
Mormânt far' de noroc
Si fara prieteni.

Speranta - Mihai Eminescu

Cum mângâie dulce, alina usor
Speranta pe toti muritorii!
Tristete, durere si lacrimi, amor
Azilul îsi afla în sânu-i de dor
Si pier, cum de boare pier norii.

Precum calatorul, prin munti ratacind,
Prin umbra padurii cei dese,
La slaba lumina ce-o vede lucind
Alearga purtat ca de vânt
Din noaptea padurii de iese:

Asa si speranta - c-un licur usor,
Cu slaba-i lumina palinda -
Anima-nc-o data tremândul picior,
De uita de sarcini, de uita de nori,
Si unde o vede s-avânta.

La cel ce în carcere plânge amar
Si blestema cerul si soartea.
La neagra-i durere îi pune hotar,
Facând sa-i apara în negru talar
A lumii par?nimfa - moartea.

Si maicii ce strânge pruncutu-i la sân,
Privirea de lacrime plina,
Vazând cum geniile mortii se-nclin
Pe fruntea-i copila cu spasmuri si chin,
Speranta durerea i-alina.

Caci vede surâsu-i de gratie plin
Si uita pericolul mare,
L-apleaca mai dulce la sânu-i de crin
Si fata-i umbreste cu par ebenin,
La pieptu-i îl strânge mai tare.

Asa marinarii, pe mare umblând,
Izbiti de talazuri, furtune,
Izbiti de orcanul ghetos si urlând,
Speranta îi face de uita de vânt,
Si spera la timpuri mai bune.

Asa virtuosii murind nu desper,
Speranta-a lor frunte-nsenina,
Speranta cea dulce de plata în cer,
Si face de uita de-a mortii dureri,
Pleoapele-n pace le-nchina.

Cum mângâie dulce, alina usor
Speranta pe toti muritorii!
Tristete, durere si lacrimi, amor
Azilul îsi afla în sânu-i de dor
Si pier, cum de boare pier norii.

PS: Sa ne aparam valorile culturale este mai important decat sa ne aparam de viitor. Ceea ce pastram nealterat - adevarul - ne va salva de la pieire!!! Nu va lasati manipulati !!!

danul
danul

Posts : 200
Join date : 2011-01-12
Age : 63
Location : Brasov

Back to top Go down

Blogul tuturor... Empty Re: Blogul tuturor...

Post  Sponsored content


Sponsored content


Back to top Go down

Back to top

- Similar topics

 
Permissions in this forum:
You cannot reply to topics in this forum